Nu am pretentia ca sunt o persoana cunoscuta. Cred insa ca blogul meu spune destul de clar cine sunt. Adica, domeniul este sorintudor.ro. Iar in header scrie clar: Sorin Tudor. Elemente suficiente, zic eu, pentru a-ti da seama ca ma numesc chiar asa: Sorin Tudor. Iar daca, intamplator, ai curiozitatea de a accesa rubrica Despre mine, poti zari si doua imagini care sa adauge macar un element de identificare in plus: sunt barbat.
Ca socoteala din targ nu se potriveste cu socoteala de acasa avea sa-mi dovedeasca – atentie!!! – o studenta la Facultatea de Litere…
Da, studenta la Facultatea de Litere! Mai mult, “aproape absolventa”. Dumnezeule, oare la facultatea cu pricina ii invata doar literele, formularea cuvintelor urmand sa fie invatata in perioada masteratului?
In sfarsit. Cum nu fac parte dintre barbatii care gasesc ca e un compliment sa li se spuna “k sunt femeia perfecta”, am verificat, cu emotie in taste, cometariile de pe blog: da, intr-adevar, andra “comunicase”:
Si, pentru ca “poop” este o persoana manierata, a mai adaugat un mesaj:
Intrebare:
realizati ca Andra este o persoana care umbla libera prin lume si ca, spre ghinionul nostru, al tuturor, ar putea deveni profesoara?!
Sigur, unii dintre voi ar putea trai cu speranta ca Andra este “o anomalie a sistemului de invatamant”. Un caz singular. Un accident. Din nefericire, nu este deloc asa…
@Sorin
Raman la parerea ca generalizarea este fortata. Exact cum singur ai subliniat: “Problema nu este ca ar putea exista astfel de catastrofe si la SNSPA sau aiurea. Ci aceea ca acesti oameni sunt studenti, vor termina o facultate si vor avea pretentii ca sunt “intelectuali””, nu e important unde sunt. Cel mai important, si crunt totodata, e ca ei exista. Dar cu toata dreptatea pe care o ai in paragraful citat mai sus iti amintesc tilul articolului (Fara cuvinte: Facultatea de Litere) si faptul ca este unul denigrator la adresa facultatii. Si toate acestea bazandu-te pe ce? Pe un comentariu? Uh. In cazul asta am putea sa ne asteptam la bloggeri chemati la DNA pentru niste afirmatii facute in spatiul virtual.
In esenta ai dreptate. Amandoi stim asta. Dar tot amandoi stim si ca ai folosit un exemplu, bazat pe un comentariu de pe un blog, pentru a denigra o institutie de invatamant printr-o generalizare. Si in acest caz, amandoi stim cum se numeste acest lucru 🙂
@Adi,
Eu chiar nu stiu cum se numeste acest lucru. Te rog, eu nu am chef de polemica, dar daca ai tu, ai grija cum folosesti termenii.
Mai exact: “a generaliza”. As fi “generalizat” daca as fi spus ca toti studentii de la Litere (sau mare parte sau “cativa”) sunt la acest nivel. Nu am spus asta. Am spus doar ca este inacceptabil ca o astfel de “tanara speranta” sa fie studenta, intr-un an terminal, la o astfel de faculatate.
Nu este deloc o generalizare. Este un exemplu concret. Si o concluzie clara.
Nu este nevoie de trei, cinci sau zece astfel de studenti. Este suficient unul pentru a te intreba, cat se poate de indreptatit, cum a ajuns pana in faza licentei.
Si pentru a trage o concluzie. Ceea ce eu am si facut.
Nu pot sa nu imi amintesc de primarul general, ca tot a fost amintit, care nu “mai se ducea” nu stiu unde…
Ce treaba buna ar fi daca parintii si-ar aminti ca au facut niste copii si ca acestia mai trebuie si educati sau cel putin invatati sa vorbeasca si sa scrie corect.
@Sorin
Nici eu nu am chef de polemica, dar trebuie sa fii de acord cu faptul ca prin modul in care ai structurat acest articol tu ai girat polemica. Orice ins are dreptul sa-si apere grupul din care face parte atata timp cat este de parerea ca are dreptate. Iar din acest punct de vedere, e posibil ca eu sa nu am dreptate in aceeasi proportie in care e posibil ca tu sa nu ai dreptate.
Iar daca imi amintesc bine, in contextul in care eu te-am cunoscut prima data, chiar tu vorbeai despre etica spatiului web 2.0 si despre aplicarea unui cod de norme printre bloggeri. Iar articolul de fata tu denigrezi o institutie de invatamant plecand de la un exemplu care poate fi pus sub semnul intrebarii. Nu critici intreg sistemul de invatamant superior, care abunda de astfel de cazuri, ci critici o institutie anume.
Si ca sa nu crezi ca am chef de polemica, ma repet: ai dreptate cand spui ca e regretabil faptul ca exista astfel de studenti.
O zi buna si multumesc pentru dialog.
Adi
@ Adi,
1. Nu eu o denigrez. Eu am relatat un fapt. Daca nu vrei sa intelegi ca “denigrarea” nu vine de la mine, ci din faptul ca o astfel de studenta a ajuns, cu astfel de cunostiinte, intr-un an terminal, e treaba ta.
2. E frumos ca aperi grupul. Grupul nu are insa de cine (sau de ce) sa fie aparat. Pentru simplul motiv ca nu este atacat. Sigur, este vorba de facultatea care inseamna ceva pentru tine, dar asta nu inseamna ca partile gaunoase ar trebui ascunse si aparate.
3. Daca ai fi citit cu atentie, ai fi sesizat ca, plecand de la Facultate de Litere, vorbesc despre sistemul de invatamant in general.
4. Cand am pomenit cuvantul polemica nu am vrut sa intelegi faptul ca nu poti discuta (si nu putem discuta) oricat pe tema acestei insemnari. Ci, simtind ca esti atasat emotional de subiect, am vrut sa se inteleaga (de catre eventualii cititori ai blogului) ca raspunsurile mele te vizeaza doar ca partener de dialog.
5. Repet: acest articol pleaca de la un exemplu “oferit” de Facultatea de Litere. Dar vorbeste despre un intreg sistem. Asa cum am mai facut-o si in alte articole, referitoare la alte facultati.
Buna Sorin,
Si eu sunt absolventa a Facultatii de Litere si totodata colega cu Adi. Imi cunosc foarte bine colegii si tind sa cred ca niciunul din ei nu a fi putut sa compuna un astfel de mesaj.
La sectia Comunicare si Relatii Publice, a Facultatii de Litere din cadrul Universitatii Bucuresti se intra in urma unui examen de admitere de 4 ore la gramatica limbii romane si limba straina. Licenta, de asemenea, consta intr-un examen solicitant de 4 ore la disciplinele Comunicare si Relatii publice, cu caracter eliminatoriu, iar apoi in proba orala de prezentare a lucrarii de diploma.
Sub nicio forma nu cred ca exemplul terifiant pe care ni l-ai dat ar putea fi colega cu noi.
Departe de mine gandul de a denigra alte facultati din tara, insa sectii de Comunicare si relatii publice, in cadrul Facultatii de Litere exista si in Craiova, Iasi si Cluj. Auzeam chiar povesti de la profesorii nostri cu studenti care nu au reusit sa-si obtina licenta, decat dupa transfer la alte facultati din tara.
Exista un adevar crud in intrebarea ta. Andra ar putea deveni profesoara intr-o zi, dar niciodata absolventa a Facultatii de Litere din cadrul Universitatii Bucuresti.
Sistemul universitar naste monstri, insa nu in facultatea noastra.
Te salut!
Buna,
Numele meu este Alina Strinu, sunt de asemenea o absolventa a facultatii de Litere, Sectia Comunicare si Relatii Publice.
In primul rand as vrea sa iti spun ca imi pare rau pentru experienta prin care ai trecut. Intr-adevar este putin ridicol ce ai patit. Insa de acolo si pana la a caracteriza nu numai o persoana, dar chiar o facultate, si mai multe generatii …. cred ca este un pas cam prea mare. Si eu am avut de-a face cu jurnalisti, medici, profesori samd…din toate domeniile, care mai de care mai pregatiti sau nepregatiti, dar asta nu ma face niciodata sa generalizez. Aceasta orientare intensionala, presupune o suficienta de sine mult prea mare pentru a putea avea contacte interpersonale fructuoase.
De asemenea mi se pare incorect si gresit sa faci asemenea presupuneri, afirmatii si “dezvaluiri” avand in vedere ca nu cunosti in totalitate circumstantele si persoanele respective.
Te felicit pentru activitatea ta, si pentru experienta acumulata, si tocmai de aceea presupun ca traind intr-un asemenea mediu ar trebui sa stii sa actionezi mai bine decat sa scrii un asemenea post.
In afara de asta, mi se pare o nedreptate facuta atat profesorilor cat si viitorilor studenti, studentilor samd…
Multumesc,
Toate cele bune,
Alina
Da, e groaznic ce se intampla in preajma licentei. Si eu primesc multe solicitari de la tineri care n-au inteles nimic, dar ABSOLUT nimic din ce inseamna universitate. Iar ei imi cer de fapt sa le fac eu licenta. Am zeci de astfel de perle.
Si acum, daca tot sunteti nervosi, sa ma cert si eu cu toata lumea:
@Adi: sunt la curent cu ce insemna licenta si la SNSPA si la FCRP si in alte parti. Imi pare rau, dar nu are NICIO legatura cu ideea de universitate. Oricat de mult ti-ai iubi facultatea, crede-ma ca nu ai vazut ce e aia o institutie universitara.
@Sorin: Nu ajuta pe nimeni ideea “copiii mei nu vor vorbi asa”. Dar asa se intampla daca discuti cu pseudonimele netului.
Trecand peste limbajul (pre)adolescentin, eu ca absolventa de stiinte sociale am nelamuriri cu privire la licenta de la litere. Adica nu ma asteptam la o tema ca “statutul femeii in publicitate”, dar daca tot si-a ales tema asta (pe care un prof coord i-a aprobat-o), este mirobolant cum face cercetarea: trimite cateva intrebari, una dupa alta, pe mail, care sunt, dupa umila mea parere, usor irelevante pt tema aleasa – femeia din publicitate este neaparat un lider? eu as fi zis ca e o profesie creativa, nu de management…
Despre asta ce poti sa spui, Sorin? “chiar daca prin sensul cuvantului este altul decat acela pe care i LA-I dat tu” Am citat din raspunsul pe care i l-ai dat lui Google.