Trei chestii care îmi tot stăruie în minte zilele acestea.
1. Zice domnul Klaus în “declarația către bobor” din 01 aprilie 2020:
“Toate aceste măsuri au fost luate pentru a vă proteja, pentru a vă proteja sănătatea. (…)Este absolut necesar ca toată lumea să respecte legislația în această perioadă! Repet – asta spre protecția voastră, a fiecăruia și pentru a înlesni munca medicilor și a personalului medical.”
Cum adică “voastră“? Nu era firesc și normal ca exprimarea să fie “asta spre protecția noastră, a fiecăruia”? Împărțirea aceasta între “ei” și “noi” – pe care președintele tuturor românilor a făcut-o, fără doar și poate, inconștient – este, din punctul meu de vedere, destul de neliniștitoare. Și asta fără a mai fi cârcotaș și a mai pune la socoteală ca pe tot parcursul declarației domnul președinte a simțit nevoia de a se juca – tot inconștient – cu verigheta (vezi video), fapt despre care orice psiholg îți va spune că este semnul unui act ratat – “o formă de manifestare prin care inconştientul se eliberează de unele tendințe cenzurate de conștient”. Domnul Freud să trăiască! Și domnul Klaus!
2. “Senatul a votat, marti seara, un proiect initiat de parlamentarul PNL Alina Gorghiu, care prevede executarea la domiciliu, sub anumite conditii, a pedepselor de pana in 7 ani de inchisoare”. Altfel spus: majoritatea infractorilor din această țară (de la cei care au dat țepe de sute de milioane până la șuți și bătăuși), vor sta acasă, la fel ca și noi ceilalți. Sau și mai clar: majoritatea infractorilor din această țară au aceleași drepturi ca și noi, fraierii.
3. În timp ce noi ne trăim viețile ca somnambulii, izolați în casele noastre, harta bogaților României se schimbă rapid. Mai exponențial decât infecția. Iar noi, cei care ne uităm din când pe geam “să vedem cum mai trece pandemia”, devenim tot mai săraci. Fără să o știm.
Covor din interiorul Palatului Cotroceni. Sursa foto: Administrația Prezidențială
