Intr-una dintre insemnarile sale, Dragos Dehelean atinge un subiect delicat: comunicarea institutionala in situatii de criza si, prin efect, comunicarea politica in situatii de criza.
Pornind de la scandalul referitor la inceperea urmaririi penale impotriva Ministrului Justitiei, Tudor Chiuariu, Dragos analizeaza site-urile institutiilor implicate:
La aproape doua saptamani de la inceperea scandalului, nici un site de minister nu pare sa-l ia in serios. Nici pe homepage si nici in sectiunile de presa nu am gasit la o scanare rapida nimic despre subiect.
Prima intrebare: avem de a face cu exemplu de criza insitutionala?
Un ministru este un om politic (sau un tehnocrat reprezentand o vointa politica) pus in fruntea unei armate de functionari publici. El nu reprezinta ministerul, el doar il conduce temporar (punand in aplicare politica guvernamentala).
Ca rezultat, scandalul privindu-l pe ministrul Chiuariu nu este un exemplu de criza institutionala, ci, eventual, un exemplu de criza politica.
Prin urmare nu institutiile publice sunt cele care ar fi trebuit sa reactioneze, ci “institutiile politice”. Fapt care, intr-o oarecare masura, s-a si intamplat, asa cum se observa pe site-ul PNL si, in blogosfera, in insemnarile Dianei Tusa (exemple aici si aici).
A doua intrebare: ar fi trebuit ca vreunul dintre ministere “sa ia in serios” scandalul?
In mod evident nu, dat fiind ca o astfel de decizie ar fi echivalat cu politizarea institutiei si plasarea functionarilor publici nu numai in afara competentelor, ci si in afara legii.
Mai mult: de vreme ce nu “calitatea serviciilor” face obiectul scandalului, implicarea institutionala in acest scandal ar fi echivalat cu un transfer de imagine negativa efectuat cu buna stiinta…
Devine astfel explicabil faptul ca institutiile publice au preferat sa stea departe de scandal (si iar Posta Romana -multumesc pentru atentionare, Dragos!- sa raspunda sec si punctual doar atunci cand a fost necesar).
Cea de a treia intrebare: daca am fi avut de a face cu o situatie de criza, ar fi avut cum sa functioneze comunicarea institutionala intr-un astfel de caz?
De la distanta, o institutie publica este usor de judecat. Este un teren pe care directorii diverselor departamente joaca, deopotriva, rolul “mogulilor” si rolul “supravietuitorilor”. Nu de putine ori ministrii se dovedesc neputiciosi in fata vointei directorilor. Si nu de putine ori directorii dovedesc resurse inimaginabile in a supravietui diversilor ministri.
In linii mari, un minister este spatiul ideal pentru un joc de putere fara sfarsit. Iar intre zona in care ministrul incearca sa se impuna si sa se afirme si campul in care functionarul public incearca sa supravietuiasca si sa avanseze exista un “no man’s land”. O zona gri lipsita de proceduri in care nimeni nu are interes sa intre. Fie si din instinct de conservare.
E mult prea fina distinctia ta, Sorin, intre criza de imagine politica si cea institutionala. Eu nu m-am referit la ea (poate doar Cosmin a adus vorba).
Criza politica daca vrei poate consta doar din faptul ca DNA a cerut urmarirea penala doar pentru Chiuariu. Aici toate partidele de la PNL la PC si PSD au reactionat deja.
Mie mi s-a parut interesanta criza referitoare la ordonanta legata de Posta Romana. Ordonanta care a fost aprobata de tot Guvernul (dar initiata de MCTI, documentata de Ministerul Economiei si Finantelor si avizata juridic de Ministerul Justitiei). O actiune a DNA indreptata impotriva legalitatii actelor unor ministri mi se pare o criza cat se poate de “institutionala”.
Ministerele ar fi trebuit sa reactioneze imediat. Atentie de asemenea ca Posta Romana nu este o institutie publica. Este o companie in toata regula.
@ Dragos,
Ministrii sunt cei vizati si nu ministerele. De reactionat, trebuiau sa reactioneze Guvernul (pentru ca sunt atacati membri de ai sai), ministrii (impotriva lor sunt indreptate acuzele) si formatiunile politice pe care le reprezinta.
Repet: nu trebuie sa facem confuzii intre ministru si minister. Amestecam mere cu pere si ne miram de ce ne iese compot…
PS: Da, ai dreptate: Posta Romana este companie nationala in toata regula! 🙂 Vezi, incepem sa cadem de acord! 😉
De acord cu Sorin, e vorba de un diagnostic care trebuie pus cu finetze.
Dupa logica lui Dragos orice procedura prevazuta legal care vizeaza/ancheteaza/verfica/inspecteaza un act normativ ar fi semnul unei crize institutionale.
Dupa logica “nemteasca”, aia a expertilor in gestionarea crizelor, gradul mare de neprevazut al consecintelor unui act/fenomen/decizii/etc. ar putea pune diagnosticul de criza.
Pe scurt nu este criza institutionala
Simt ca pe undeva suntem far-far away.
1) Nu exista criza institutionala, care sa faca referire la un minister si in care sa nu fie implicat ministrul.
2) Nu exista minister in afara ministrului(poate o exceptie e ministerul apararii). In Romania, un minister = un ministru.
3) Nu exista “comunicare institutionala” care sa nu fie despre actiunile ministrului (studiati va rog site-ul sau comunicatele oricarui minister). Atunci cand spunem ca “un minister comunica”, spunem de fapt ca “un ministru comunica”. Daca am spune ca un “minister comunica independent de ministrul sau”, nu numai ca am fi complet in afara realitatii institutionale romanesti sau de oriunde, insa am vorbi de fapt despre o situatie de functionare aberanta a acelui minister (si urmatorul sfat pe care i l-am da ministrului ar fi fie sa-si dea afara oamenii de la comunicare fie sa-si dea demisia).
4) Exista ce-i drept “functionarime” insa ea nu e niciodata un actor al comunicarii publice. Este o masa tacuta si lipsita de orice personalitate. Ea nu poate sa aiba “crize institutionale”.
5) Nu exista responsabilitate a ministrului care sa fie diferita de responsabilitatea ministerului. Un minister este o in primul rand o institutie politica (ce-i drept, nu atat de politica pe cat este in SUA spre exemplu). Si este bine ca este asa.
Imi pare rau, Sorine, dar afirmatia ca “niste ministere nu ar trebui sa ia in considerare un scandal care pune sub semnul intrebarii legalitatea unor masuri pe care le-au luat” mi se pare una dintre cele mai slab argumentate pozitii pe care am auzit-o la tine.
Adica toata lumea injura si vrea sa afle care au fost argumentele legale si economice din spatele unei hotarari de guvern si ministerele tac pentru ca nu sunt institutii politice, si pentru ca de fapt e o problema personala a ministrilor????
@ Dragos,
1) Orice criza in care este implicat ministerul implica si ministrul. Insa, reciproca nu este valabila: nu orice criza in care este implicat ministrul implica si ministerul.
2) Ehei, Dragos, ne-ar trebui o gramada vreme sa enumeram perioadele in care diverse ministere au functionat fara a avea in fruntea lor un ministru. Si au functionat din plin!
3) Fals! Doar o parte a actiunilor sunt acoperite de “ministrul comunica”. In rest, este vorba de actiuni ale departamentelor, de programe aflate in derulare de mai mult timp, de programe de cooperare mostenite din vremea vechilor ministri etc.
4) Cum poti spune asa ceva, Dragos???? “Masa tacuta si lipsita de personalitate”??? Poate imi dai si mie cartea de unde ai citat…
5) Fals inca o data! Daca un ministru fura si isi face o vila nu inseamna ca a furat ministerul.
Faptul ca “toata lumea injura” nu mi se pare un argument. Insa faptul ca “ministrele tac pentru ca nu sunt institutii politice” este un argument. Oricat ar injura lumea.
sorin, in acest caz, si subliniez in acest caz, nu ar fi fost normal sa reactioneze institutia. menirea ei este cu totul alta.
mi se pare firesc ca doar ministrul – persoana desemnata politic- sa reactioneze.
in plus, sincer eu nu vad tot ce s-a intamplat ca o criza politica. va deveni, probabil, in cazul suspendarii lui chiuariu (iti reamintesti cazul atanasiu?)
@ Diana,
Exact asta sustin si eu. Cat despre criza am spus ca “eventual” ar putea fi o criza politica. Perfect de acord cu tine.
In principiu s-au spus suficiente argumente si de o parte si de alta, asa ca nu cred ca mai e cazul sa insist.
Poate doar as mai simplifica dilema asta, care a ajuns sa aiba prea multe “fatete”. Cu o intrebare:
Daca ultimele trei comunicate de pe homepage-ul Ministerului Justitiei sunt:
(21 Septembrie 2007)
“Ministrul Justiţiei, Tudor CHIUARIU, a avut o întrevedere bilaterală cu ministrul justiţiei italian, Clemente MASTELLA, la solicitarea părţii italiene ”
(21 Septembrie 2007)
“Ministrul Justiţiei, Tudor Chiuariu, a avut o întâlnire bilaterală cu Martin MOULIS, adjunctul ministrului de justiţie din Republica Cehă, la solicitarea părţii române. Principalul subiect al întrevederii a fost „cazul Priplata”.”
(20 Septembrie 2007)
“Ministrul Justiţiei, Tudor CHIUARIU, a transmis astăzi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cererea formulată de Procurorul General al Republicii Moldova, privind consulul român Alexandru Rus”
Repet, cand astea sunt ultimele trei comunicate, crezi ca i-ar fi cazut voalul de “institutie nepolitica”(!!) Ministerului Justitiei daca ar mai fi publicat un comunicat gen:
“Ministrul Chiuariu si-a adus aminte care au fost temeiurile legale pentru care a avizat pozitiv HG xx, si este pregatit sa faca publica atat motivatia primita de la MCTI, cat si documentatia primita de la Ministerul Economiei si Finantelor”
?
In rest n-as mai raspunde la celalte argumente pentru ca mi se par rupte din editorialul despre care am scris si ca duc invariabil la ideea ca “ministrii liberali sunt niste hoti si ar trebui sa-i vedem pe toti in zeghe”.
Desi pozitia mea partinica pro-PNL este cunoscuta, sper ca nu m-am lasat influentat de ea, furnizand argumente ne-partinice.
@ Dragos,
Ori esti extrem de obosit, ori te grabesti sa raspunzi fara sa stii la ce raspunzi…
De unde si pana unde o astfel de afirmatie: “celalte argumente (…)duc invariabil la ideea ca “ministrii liberali sunt niste hoti si ar trebui sa-i vedem pe toti in zeghe””????
Unde ai reusit tu sa vezi o pozitie anti-PNL??? Vorbim aici despre un studiu de caz, iar a veni cu astfel de afirmatii pe post de “argumente” este, pentru a ma exprima elegant,cel putin amuzant…
In rest, e simplu: daca citesti atent (macar) ce ai scris tu ai sa realizezi ca, in timp ce comunicatele pe care le dai exemplu vorbesc de activitatea MINISTRULUI (care, intamplator, se numeste Chiuariu), cel propus de tine ar vorbi de CHIUARIU (care, intamplator, este minsitru).
Este o diferenta majora, iar daca nu o intelegi esti, dupa cum spuneai, “far-far away”…
@ Dragos,
Chiuariu tocmai a iesit dintr-o conferinta de presa. Organizata la Ministerul Justitiei. Crezi ca a prezentat punctul de vedere al Ministerului? Nicidecum! 😉